Badea Cartan, simbol al demnitatii nationale si al luptei culturale
Intr-o perioada in care granitele desparteau in mod artificial comunitatile romanesti, Badea Cartan a ales sa-si dedice viata luptei pentru unitatea nationala si emanciparea culturala a poporului sau. Nascut in anul 1849 in localitatea Cirtisoara, in inima Transilvaniei aflate atunci sub administratie austro-ungara, Gheorghe Cartan, cunoscut drept Badea Cartan, a devenit un simbol al taranului roman luminat, dar si un militant tenace pentru afirmarea identitatii nationale.
Copilaria si formarea unui spirit liber
Badea Cartan a crescut intr-un mediu rural modest, dar profund conectat la valorile traditiei si culturii populare. Inca din tinerete a fost atras de carti si de istoria neamului sau. In lipsa unui sistem educational accesibil pentru romanii ardeleni, tanarul Gheorghe a invatat sa citeasca de unul singur, fiind captivat de povestile despre Dacia si despre eroii nationali. Aceasta sete de cunoastere a devenit una dintre principalele motivatii ale misiunii sale ulterioare.
Calatoriile initiatice si descoperirea Romei
Una dintre cele mai cunoscute fapte ale lui Badea Cartan este pelerinajul sau la Roma. Impins de dorinta de a vedea cu propriii ochi vestigiile stramosilor, a plecat pe jos, strabatand aproape 2000 de kilometri pentru a ajunge la Columna lui Traian. Ajuns acolo, a dormit langa monument, iar dimineata a fost gasit de carabinieri care, impresionati de povestea sa, l-au numit „un dac coborat de pe columna”. A varsat la baza Columnei pamant adus din Cirtisoara si a semanat grau, intr-un gest profund simbolic.
Un luptator pentru cultura si educatie
Reintors in tara, Badea Cartan a inteles ca emanciparea nationala nu putea fi obtinuta fara educatie. A inceput sa transporte ilegal carti in limba romana peste Carpati, in special in Transilvania, unde autoritatile austro-ungare impuneau restrictii severe asupra culturii si limbii romane. Se estimeaza ca de-a lungul vietii a distribuit peste 75.000 de volume in satele romanesti, adesea riscandu-si propria siguranta si libertate.
Pentru multi, aceste carti au fost primul contact cu istoria nationala, cu literatura si cu valorile culturale romanesti. Efortul sau nu a fost unul punctual, ci o actiune constanta, organizata si profund asumata, care a contribuit semnificativ la dezvoltarea constiintei nationale in randul populatiei rurale.
Persecutii si recunoastere publica
Autoritatile maghiare l-au urmarit constant. A fost arestat, batut si inchis. Cartile sale au fost adesea confiscate si arse, uneori in cuptoare improvizate, alteori in piete publice. Cu toate acestea, si-a continuat misiunea. Intelectuali ai vremii, precum Vasile C. A. Urechia si Nicolae Iorga, i-au sprijinit activitatea. Desi fara educatie formala, a fost respectat in cercurile academice pentru luciditatea si determinarea sa. A fost invitat in Parlament si la evenimente culturale din Bucuresti, devenind un personaj cunoscut si admirat.
Ultimele zile si legatura profunda cu Sinaia
In primavara anului 1911, aflat din nou pe crestele muntilor cu desagii plini de carti, Badea Cartan a fost surprins de o avalansa. A ramas bolnav si slabit, fiind adus la Sinaia, unde a fost ingrijit de familia Lahovary. Simtindu-si sfarsitul aproape, a cerut sa fie inmormantat aici, pe pamant liber romanesc. A murit pe 7 august 1911, fara sa vada implinit idealul unirii nationale pentru care a luptat o viata.
Sinaia a devenit astfel locul de odihna al unui om care a traversat Carpatii de nenumarate ori pentru a aduce lumina cartii. Locul sau de veci in acest oras regal simbolizeaza conexiunea intre lupta culturala si idealurile nationale.
Mostenirea lui Badea Cartan in constiinta romaneasca
Astazi, in satul sau natal functioneaza Muzeul Badea Cartan, unde sunt expuse cartile salvate, obiecte personale si marturii ale vietii sale. Povestea sa este prezenta in cartile de istorie si in memoria colectiva ca un exemplu de curaj, determinare si dragoste de tara.
Modelul sau este astazi mai relevant ca oricand, intr-un context in care identitatea culturala si memoria istorica necesita aparare si cultivare.
Tu cand ai fost ultima data in Sinaia?
Sinaia, loc de omagiu si inspiratie
Pentru cei care viziteaza Sinaia, oras incarcat de istorie si simbolism national, este recomandata o oprire la mormantul lui Badea Cartan, aflat in Cimitirul Setu. Pe crucea de piatra a mormantului sau a fost inscripţionat: „Aici doarme Badea Cartan, visand intregirea neamului sau”. Atmosfera orasului, patrimoniul arhitectural si apropierea de natura completeaza perfect experienta unei calatorii cu sens si reverenta fata de cei care au marcat destinul national.
